Unde vrem să ajungem

În prezent, Capitala este sufocată de lucrările de infrastructură neterminate, de aglomerație, de ambuteiaje și lipsa parcărilor.

Prioritățile mele:

• Centura Bucureștiului – cel mai important obiectiv al Primăriei Generale în raport cu Guvernul
• Extinderea metroului, reproiectarea conexiunii feroviare-aeriene-rutiere
• Finalizarea lucrărilor de infrastructură începute și demararea unor investiții în infrastructura de transport
• Construirea de noi parcări
• Modernizarea transportului în comun – modernizarea parcului auto al RATB
• Benzi unice pentru RATB, transport alternativ, sensuri giratorii și sensuri unice, străzi secundare
• Sistem inteligent de gestionare a traficului și extinderea lui la toate intersecțiile

Traficul este principala problemă a Capitalei. Nu poate fi rezolvată peste noapte și nici de către un singur om. Voi avea alături de mine cea mai bună echipă de specialiști.

În colaborare cu Guvernul României, vom realiza centura ocolitoare a Capitalei. Această centură reprezintă acum un punct nevralgic pentru administrația locală, chiar dacă execuția propriu-zisă intră în responsabilitatea Guvernului. Traficul intens și timpul de staționare mare pe benzile existente ale centurii actuale îi determină pe șoferi să traverseze orașul prin centru, lucru care sporește aglomerația. O centură realizată în regim de autostradă garantează un trafic mai redus pe străzile și bulevardele din Capitala noastră.

Vom face lobby pentru creşterea numărului de stații de metrou. Metrorex se află în subordinea Guvernului, dar primarul general nu poate și nu are voie să stea cu mâinile în sân. Pentru a transforma metroul într-o alternativă la transportul cu maşina personală, este nevoie de o regândire a stațiilor de metrou, astfel încât acest mijloc de transport să devină eficient pentru bucureşteni. Vom accelera proiectele de infrastructură aflate în derulare: extinderea Magistralei 5 de metrou (Râul Doamnei-Eroilor 2, Pantelimon-Piața Iancului, Piața Iancului-Eroilor 2), a Magistralei 4 de metrou (Parc Bazilescu-Lac Străuleşti) și a Magistralei 6 de metrou (Gara de Nord-Aeroportul Otopeni).

Vom finaliza lucrările de infrastructură deja începute. Capitala s-a transformat într-un șantier din cauza faptului că termenele de execuție nu au fost respectate. Această meteahnă a lucrului făcut de mântuială trebuie să înceteze!

Eu și echipa de la Primăria Generală vom moderniza transportul public, astfel încât acesta să devină atractiv, iar bucureștenii să fie stimulați să renunțe la transportul cu mașina personală.

Vom moderniza și extinde parcul auto al RATB. Creşterea numărului de autobuze, tramvaie și troleibuze este o măsură non-negociabilă pentru un transport în comun eficient.

Vom implementa un sistem de panotaj care să indice timpul rămas până la venirea următorului autobuz, tramvai sau trolebuz, soluție adoptată de mai multe capitale europene.

Împreună cu dumneavostră, vom elabora o strategie menită să încurajeze transportul alternativ, în defavoarea mașinilor personale. Vom încuraja, prin metode fiscale, companiile private să își răsplătească angajații care nu vin la serviciu cu mașina. În cadrul acestui plan, firmele plătesc angajaților o sumă de bani pentru a nu veni cu autoturismul personal la serviciu. Vom determina acest comportament din partea agenților economici fie prin impozitarea diferențiată a locurilor de parcare, fie prin deduceri de la plata taxelor locale, în funcție de metoda considerată mai avantajoasă în urma consultării mediului privat.

Vom încuraja utilizarea bicicletelor, prin construirea de piste speciale și locuri de parcare aferente. Pistele de biciclete vor fi realizate prin delimitarea lor în spațiul dintre trotuare și carosabil pentru a nu perturba deplasarea pietonilor, dar nici pe cea a mașinilor. Exemple celebre, precum Amsterdam sau Berlin, ne arată funcționalitatea acestui model. Vom avea consultări cu organizațiile societății civile care reprezintă drepturile bicicliștilor pentru a evita greșelile realizate în această privință de către primarii anteriori.

Vom construi noi parcări gratuite, mai ales la intrările în oraș (supraterane) pentru a descuraja traversarea centrului Capitalei noastre cu autoturisme. Împreună cu echipa mea, am identificat cinci zone în care pot fi construite parcări de tipul park & ride, cu o capacitate totală de peste 1000 de locuri: Militari, Iancului, IMGB, Liviu Rebreanu, Aerogării.

Vom construi, în parteneriat public – privat, noi parcări în centrul orașului și vom susține, în colaborare cu administrațiile de sector, măsuri de suplimentare a numărului de parcări în zonele aglomerate.

Vom adopta măsuri pentru trecerea la benzi unice pentru RATB. Este una dintre puținele metode prin care poate fi asigurată frecvența și predictibilitatea mijloacelor de transport în comun.

Vom fluidiza traficul prin introducerea de sensuri giratorii în intersecțiile de pe străzile secundare. Orașe importante ale României, precum Brașov și Sibiu, au experimentat acest sistem și au avut rezultate eficiente.

Vom repune în funcțiune și vom extinde sistemul computerizat de management al traficului, care să asigure sincronizarea inteligentă a semafoarelor în funcție de condițiile de trafic pe fiecare sens de mers.

Prioritățile mele:

• Consolidarea celor peste 600 clădiri cu risc seismic ridicat
• Modificarea legislației
• Campanii de informare, exerciții și simulări
• Centre pentru situații de urgență
• Safe City

Fiecare localitate de pe glob are vulnerabilitățile sale, dictate de condiții geografice sau geologice. Nu le putem evita, dar ne putem pregăti astfel încât – atunci când aceste vulnerabilități se activează – numărul victimelor să fie cât mai redus, pagubele să aibă dimensiuni mici, iar cei care au nevoie de ajutor să beneficieze de el în timp util. Principala slăbiciune a Bucureștiului este, din acest punct de vedere, cea seismică. Pentru ca tragediile din 1940 și 1977 să nu se mai repete, iar Capitala noastră să nu aibă de suferit.

Vom consolida cele peste 600 de clădiri din București care se află în clasa I de risc seismic. Acest lucru reprezintă o prioritate de maximă urgență.

Cu acordul dumneavoastră, vom face demersuri pentru modificarea legislației. Astfel vom prezuma acordul locuitorilor Capitalei noastre pentru realizarea de îmbunătățiri. Modificările ce trebuie aduse vor fi realizate gratuit pentru populație și în co-participare obligatorie cu firmele.

Vom demara campanii de informare a cetățenilor Bucureștiului. Acum informațiile fundamentale lipsesc sau sunt răsfirate între zeci de emisiuni TV. Puține exerciții de intervenție și simulări s-au realizat în ultimii șapte ani. Puțini bucureșteni știu, astăzi, ce trebuie și ce nu trebuie făcut în caz de cutremur, care sunt inițiativele cetățenești pe care le putem demara pentru a salva vieți omenești. Fiecare locuință din Capitala noastră va primi un ghid cu măsuri în caz de cutremur. Vom coopera, de asemenea, cu agenții economici, (proprietari de magazine, cluburi, baruri, restaurante, cinematografe) pentru a le oferi informațiile de care au nevoie pentru a putea acționa corect în caz de seism.

Vom construi centre pentru situații de urgență, pregătite să acorde primul ajutor și să ofere adăpost.

Vom realiza un plan pentru utilizarea resurselor deja existente (școli, spitale) în caz de cutremur. Planul va integra în mod coerent și armonios instituțiile de stat cu atribuții în domeniu și va fi testat/exersat o dată pe an. Vom acorda atenție specială dispunerii resurselor pe baza densității populației și nu la întâmplare.

Măsurile privind creșterea siguranței bucureștenilor nu se limitează la situațiile de potențial dezastru. Împreună cu echipa de la Primăria Capitalei, intenționez să reevaluez rolul Poliției locale (mai ales raporturile sale cu structurile similare de la nivelul sectoarelor Capitalei) și să implementez un program amplu de tip safe city, similar marilor orașe europene, care să ducă la reducerea infracționalității la nivelul Capitalei noastre.

Profesia mea de medic, experiența ca președinte al CNAS și cea de membru în Comisia de Sănătate în Parlamentul României mă legitimează să afirm că sănătatea bucureștenilor și a Capitalei noastre reprezintă o prioritate. În Bucureștiul de astăzi părinții și bunicii noștri nu au acces egal la servicii medicale, iar spitalele funcționează în clădiri vechi și insuficient dotate. Un București sănătos investește în rețeaua de sănătate, pune în centru pacientul, are spitale performante, cu medici bine pregătiți.

Prioritățile mele:

• Construirea celui mai mare spital din estul Europei la București
• Optimizarea spitalelor existente
• Revitalizarea rolului cabinetelor școlare și al serviciilor sociale
• Derularea unor campanii de informare pentru prevenție
• Crearea unor noi centre sociale pentru vârstnici

Un om îngrijorat de afecțiunile de care suferă sau de accesul la un tratament de calitate nu este un om liber; fericirea și prosperitatea sa sunt puse în pericol. Problema poate fi pusă și invers: toate problemele oraşului se resfrâng, invariabil, asupra sănătății noastre, a celor care îl locuiesc.

Viziunea noastră pentru dezvoltarea pe termen lung a Capitalei noastre porneşte de la o realitate evidentă: infrastructura de sănătate este extrem de deficitară. Motivul principal este modul haotic în care s-au făcut investițiile din deceniile trecute: nu a existat niciodată o coordonare sau o abordare articulată a problemelor.

Prioritatea numărul 1 a mea și a echipei de la Primăria Generală este construirea celui mai performant spital din estul Europei, aici, în Capitala noastră. Istoria recentă ne-a demonstrat tuturor faptul că Bucureştiul nu este pregătit să facă față unor situații de criză. În plus, foarte mulți români aleg să fie pacienții clinicilor din afara țării, pentru că nu au încredere în calitatea serviciilor medicale din România. Numai la spitalul AKH din Viena se internează zilnic 10 români.

Bucureştiul are nevoie de un operator de servicii medicale care să acopere, la standarde excepționale, nevoile celui mai populat oraş al României, dar şi ale localităților vecine, din Ilfov, unde locuiesc de altfel foarte mulți bucureșteni. Spitalul va fi un reper local şi regional în ceea ce priveşte: suprafața, specializările, pregătirea personalului medical, inovația în activitatea medicală, recuperarea pacienților și condițiile de spitalizare. Va avea cel puțin 2.000 de paturi și va funcționa după principiul One Stop: investigații, diagnostic, tratament, recuperare, un model implementat cu succes de unități medicale de prestigiu din Europa și Statele Unite ale Americii. Acest model face posibilă eficientizarea serviciului medical prin reducerea timpului și a costurilor necesare pentru stabilirea diagnosticului.

Construcția noului spital este concepută astfel încât să asigure asistența medicală pentru orice caz de urgență medicală, dar şi pentru cazurile care necesită o abordare multidisciplinară, la nivelul calității serviciilor medicale acordate în Uniunea Europeană şi cu echipamente medicale de ultimă generație.

Serviciile medicale de excepție şi medicii bine pregătiți care vor lucra în acest spital îi vor convinge pe românii care aleg acum serviciile medicale din afara granițelor să rămână în țară. În același timp, un spital nou, modern și performant poate deveni atractiv pentru medicii români care au plecat în străinătate, dar și pentru medicii de excepție care lucrează deja în spitalele din București.

Totodată spitalul este gândit ca un centru universitar, constituindu-se într-un centru de instruire pentru studenții Universităților de Medicină şi pentru rezidenți.

Vom eficientiza cele 19 spitale aflate în administrarea Primăriei Municipiului Bucureşti. Serviciile medicale din Capitala noastră vor deveni mai performante dacă cele 19 spitale vor funcționa într-un sistem integrat. În acest fel, vom reduce costurile şi se vor face economii:

• cu un astfel sistem de management, licitațiile pentru achiziții s-ar face la pachet, la costuri mult mai mici;
• energia electrică ar putea fi cumparată, într-un sistem centralizat, direct de pe bursă, la costuri mult mai mici;
• personalul medical ar putea fi transferat mult mai uşor între spitale şi am obține o mai bună gestiune a resurselor umane;
• în acest fel, ar rămâne mai mulți bani în bugetele spitalelor, bani care ar putea fi folosiți pentru motivarea personalului medical (prin tichete cadou, tichete de vacanță sau bonusuri).

Ne vom îngriji de achiziționarea de echipamente medicale în leasing pentru spitalele aflate în administrarea Primăriei Municipiului București.

Vom construi locuințe pentru medicii tineri, încurajându-i, astfel, să rămână în Capitala noastră. Pentru rezolvarea problemei pe termen scurt vom dezvolta parteneriate cu băncile comerciale, încurajând dezvoltarea unor produse speciale de creditare pentru medicii din București aflați la început de carieră.

Vom aloca resurse în direcția cabinetelor școlare, astfel încât acestea să aibă personalul medical necesar. Părinții copiilor din Capitala noastră trebuie să știe că, în cazul în care copiii lor au o problemă medicală la școală, aceasta va fi rezolvată rapid și corect.

Vom avea grijă de bucureștenii care se confruntă cu dificultăți majore din cauza sărăciei, problemelor cronicizate de sănătate sau lipsei unei locuințe. Vom face analize detaliate, anuale, însoțite de consultări cu ONG-urile din domeniu pentru a calibra la nivelul potrivit serviciile sociale oferite de municipalitate. Vom utiliza informațiile oferite de către Poliție și direcțiile cu atribuții în domeniu din cadrul Primăriei pentru a aloca resurse umane și financiare către straturile sociale și zonele geografice unde respectivele resurse sunt extrem de necesare.

Vom desfășura campanii de informare pentru prevenție. Vom comunica direct cu bucureștenii prin intermediul campaniilor în mass-media, cu ajutorul rețelelor sociale, al panotajului stradal pentru că dorim să atragem atenția asupra problemelor medicale în curs de apariție sau dezvoltare. Primăria Generală va fi proactivă și nu reactivă, principiul fundamental fiind cooperarea cu cetățenii.

Vom folosi fonduri europene pentru a mări numărul centrelor de îngrijire și cazare a vârstnicilor. În prezent, centrele de stat sunt puține și aglomerate pentru o cerere estimată la peste 20.000 de locuri; vom crea 18 astfel de centre (3/sector). De asemenea, vom oferi facilități fiscale pentru dezvoltarea centrelor private; indiferent de resursele financiare, bucureștenii trebuie să știe că au la dispoziție soluții pentru îngrijirea vârstnicilor.

Bucureştenii primesc energie termică scumpă, printr-un sistem de termoficare învechit, în care se pierde aproximativ 24% din totalul cantității de energie termică. Modelul de furnizare a energiei termice din București este depășit. Furnizorul de energie termică (ELCEN) deține centrale vechi, ineficiente, cu excepția uneia singură care a fost modernizată de curând. Aceste unități au fost puse în funcțiune între anii 1970-1980, iar durata lor de viață este depășită. În acelaşi timp, infrastructura veche (operată de RADET) este o adevărată gaură unde se risipesc anual zeci de milioane de lei.

Prioritățile mele:

• Reducerea facturii la căldură a bucureștenilor cu cel putin 30%, (calculul este valabil în condițiile în care prețul Brent al barilului de petrol este sub 50 de dolari), prin:
• modernizarea infrastructurii prin investiții în reabilitarea rețelei
• construirea unui incinerator și continuarea programului de reabilitare termică a blocurilor
• stimularea unor investiții în regim de parteneriat public-privat pentru noi capacități de producție
• eficientizarea RADET
• eficientizarea ELCEN
• acordarea de subvenții doar către consumatorii casnici, nu către firme și instituții

Concret:

Vom aloca fonduri pentru reabilitarea și modernizarea celor aproximativ 4.000 km de rețea termică. Costurile pentru modernizarea rețelei au fost estimate la 360 de milioane de euro, din care 180 de milioane fonduri europene, iar restul din bugetul Primăriei Municipiului București, fonduri eșalonate pe patru ani. Sursele de finanțare pot fi externe, prin atragerea de fonduri europene, sau pot fi suportate de bugetul de stat și de bugetul local.

Vom construi incineratorul municipal de deșeuri, proiect finanțat cu 250 de milioane de euro din bani europeni. Orașul produce anual un milion de tone de deșeuri, iar rolul incineratorului va fi nu doar acela de a rezolva o problemă important[ de mediu, dar și de a genera energie electrică și termică.

Vom sprijini sectoarele Capitalei pentru continuarea programului de reabilitare a termică a blocurilor.

Vom asigura funcționarea în sistem integrat a RADET și ELCEN. Eficientizarea imediată a funcționării RADET, prin reducerea costurilor de personal, eliminarea achizițiilor supraevaluate, corelarea furnizării agentului termic cu temperaturile exterioare, mai ales pe durata perioadei de tranziție toamnă/primăvară, stabilirea unui prag minim de confort, monitorizarea funcționării punctelor termice și a echipelor de intervenție pentru avarii.

Vom reorganiza activitatea ELCEN, prin utilizarea la maximum a grupurilor energetice care funcționează în cogenerare și menținerea CAF-urilor doar în condiții meteo deosebite, montarea unor cazane, dimensionate la capacitatea de deservire a punctului termic, în zonele strategice (Colentina) și în punctele termice, eficientizarea funcționării ELCEN și promovarea investițiilor în ciclu combinat.

Vom încurajarea investițiile private în centrale pentru zonele care se află departe de centrele de producție deja existente.

Vom menține subvenția de 50% din bugetul bucureștenilor doar pentru consumatorii casnici, nu și pentru firmele private sau instituții.

Sufletul Bucureştiului este format din clădirile de patrimoniu, cu o valoare inestimabilă pentru identitatea oraşului nostru. Din păcate, Capitala a fost supusă unui masacru urbanistic atât în perioada comunistă, cât și după Revoluție. Deși este singura capitală europeană care a fost demolată în vremuri paşnice mai mult decât au fost demolate alte orașe în vreme de război, ea păstrează, încă, multe construcții și zone extrem de relevante pentru memoria culturală a unei Românii reprezentative ca spațiu intermediar între Occident și Orient.În ultimii ani, clădiri de patrimoniu au fost demolate sau distruse pentru a se face loc unor imobile de birouri,panotajul stradal a acoperit frumusețea multor construcții de epocă, cablurile au afectat peisajul urban, iar spațiile betonate, fără utilitate sau valoare estetică, au luat locul spațiilor verzi care însuflețesc oraşul.

Prioritățile mele:

• Finalizarea elaborării noului Plan Urbanistic General al Capitalei
• Impunerea aplicării legii și stoparea corupției
• Inventarierea clădirilor aflate în proprietatea sau gestiunea autorităților publice locale
• Inventarierea Patrimoniului Imobiliar al Municipiului București și reconstruirea lui integrală
• Protejarea clădirilor istorice
• Punerea în valoare a centrului istoric
• Tranformarea spațiilor industriale abandonate în spații creative și culturale

Vom accelera demersurile de realizare a noului Plan Urbanistic General și ne vom asigura că acesta este indicele dezvoltării dinamice și coerente a Capitalei noastre. Autorizațiile de construire, certificatele de urbanism, certificatele pentru rețele edilitare sau de comuncații nu vor mai fi acordate pe criterii clientelare, ci respectând cu strictețe legea. Reducerea timpului de așteptare pentru obținerea documentației de urbanism și a avizelor de oportunitate și urbanism trebuie să devină o prioritate.

Împreună cu echipa mea, voi fi garantul aplicării întocmai a legii patrimoniului, în sensul protejării oricărei clădiri de patrimoniu și a oricărei Zone Protejate Construite.Există legi care acoperă foarte clar cazurile flagrante de distrugere a unor imbole de referință pentru București, cum este cazul Bisericii Armenești sau cel al Catedralei Sf. Iosif. Este nevoie ca legile să fie aplicate strict, fără nuanțe sau interpretări.

Vom susține delimitarea legală a patrimoului imobiliar aflat în administarea Primăriei Generale de cel aflat în administrarea primăriilor de sector, dar și modificarea legisilației în sensul înlesnirii activităților din domeniul patrimoniului imobiliar.

Vom face toate demersurile necesare, în cooperare cu instituțiile statului cu responsabilități, dar și al dumneavoastră, pentru a stopa corupția care a făcut posibilă eliberarea autorizațiilor de construcție pentru ridicarea unor clădiri care nu se încadrau în specificul zonei sau pentru demolarea unor construcții de patrimoniu.

Vom iniția dezbateri publice privind oportunitatea eliberării anumitor zone ale orașului de billboard-uri. Paris şi Bristol sunt doar două exemple de orașe europene unde municipalitatea a decis să renunțe la publicitatea stradală, văzută ca o formă de poluare vizuală. În centrul Bucureștiului mai multe clădiri esențiale pentru arhitectura orașului sunt acoperite aproape în permanență de reclame. Un oraș nu își poate arăta fața atâta timp cât este mascat de panouri publicitare.

Vom demara un program de consolidare a clădirilor amenințate de un seism puternic. Dincolo de tragicile pierderi de vieți omenești, un cutremur de 7 grade de scara Richter ar putea să pună la pământ foarte multe clădiri de patrimoniu.

Alături de dumneavoastră, vom lansa concursuri de proiecte pentru transformarea spațiilor industriale abandonate în spații creative și culturale (exemple: Moara lui Assan, Halele Carol, uzinele Faur).

Bucureștiul este cel mai poluat oraș de la nivelul Uniunii Europene, cu limite de cinci ori peste media UE. Cea mai mare parte a poluării este provocată de noxele provocate de traficul auto. Considerabilă este și poluarea provocată de praful venit din zona Bărăganului și din sectorul construcțiilor. Bucureștiul trebuie să devină în ce mai scurt timp posibil un oraș respirabil.

Prioritățile mele:

• Reînverzirea orașului
• Reducerea poluării aerului și a poluării fonice
• Punere în valoare a Dâmboviței
• Eficientizarea serviciilor de salubrizare publică
• Completarea permanentă a Cadastrului Verde

Vom adopta măsuri destinate reînverzirii orașului. Bucureștiul a pierdut foarte mult spațiu verde în ultimii ani ca urmare a tăierilor ilegale sau a construcțiilor abuzive. Conform Cadastrului Verde, Bucureștiul avea în anul 2011 23,1 de metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor, în comparație cu Viena, care avea de cinci ori mai mult (120 de metri pătrați). Un program de reîmpădurire a zonelor din sudul orașului și a terenurilor virane aflate în proprietatea Primăriei, concomitent cu stoparea tăierilor, va reduce decalajul față de celelalte capitale europene.

Împreună, vom transforma canalul Dâmboviței și capetele sale (Lacul Morii și Rezervația Naturală Văcărești) în spațiu verde integrat de atracție și de recreere pentru locuitorii orașului și pentru turiști. Cele două zone trebuie transformate într-un punct de interes pentru bucureşteni, iar Dâmbovița trebuie să devină un culoar verde care taie orașul.

Dezvoltarea zonelor verzi ale Bucureștiului și crearea condițiilor adecvate capabile să îi convingă pe bucureșteni să stea în aer liber și să facă sport. Bucureștiul se află și în topul orașelor cu cea mai inactivă populație. Una dintre cauzele acestei inactivități este și numărul foarte mic de spații publice destinate activităților sportive.

Pentru a reduce nivelul alarmant de poluare, este nevoie de implementarea unui program de împădurire a terenurilor extra-vilane aflate la sudul Bucureștiului.

Bucureștiul mai are nevoie de regândirea și eficientizarea serviciilor de salubrizare publică. Stropirea străzilor cu apă nu este o măsură suficientă și eficientă. Praful și mizeria nu se îndepărtează prin stropiri superficiale. În același timp, este necesară suplimentarea parcului de utilaje și adaptarea acestora la infractructura stradală și la condițiile meteo. În perioada iernii, municipalitatea are obligația să asigure un număr suficient de utilaje și echipamente pentru operațiunile de deszăpezire și combatere a poleiului, atât pe arterele principale, cât și pe străzile din interiorul cartierelor.

Locuitorii Capitalei noastre trebuie să simtă că acest oraș vibrează și le oferă șansa să se exprime liber. Tinerii sunt sursa de energie a orașului, ei sunt generația în care trebuie să investim.

Cu toții așteptăm o transformare în profunzime a Capitalei noastre, dar această transformare nu se poate produce dacă nu sprijinim generația tânără, dacă nu îi garantăm accesul la o educație de calitate. Vrem generații cu simț civic, care se implică în problemele comunității, tineri curajoși și capabili să imprime direcția bună de dezvoltare a societății românești.

Educația este singura cale să atingem aceste obiective!

Prioritățile mele:

• Construirea de creșe și grădinițe
• Infrastructură școlară modernă și reabilitată la standarde europene
• București – Capitală Culturală Europeană în anul 2021
• Festivaluri noi de Film și Teatru, prin parteneriat public-privat
• Proiecte de artă urbană, inspirate din istoria orașului

Vom încuraja investițiile în educația preșcolară, prin construirea de noi creșe și grădinițe. Primăria Generală va veni în sprijinul familiilor tinere și active, prin sprijinirea unui amplu program de investiții în noi creșe și grădinițe, la nivelul fiecărui sector, atât din bugetele proprii, cât și prin atragerea de investiții private. Împreună cu echipa mea, am identificat aproximativ 30 de locații unde pot fi construite noi creșe și grădinițe.

Vom susține candidatura Bucureștiului pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021. În 2008, Liverpool a reușit să genereze fonduri de aproape 200 de milioane de euro, ca urmare a desemnării obținute, orașul devenind, din punct de vedere cultural, un competitor serios pentru Londra și un punct de reper pentru Europa.

Vom susține demersurile de construire a unei săli de spectacole „George Enescu”, unde festivalul cultural cu același nume să se poată desfășura în condiții adecvate reputației sale dobândite în ultimii ani.

Vom sprijini realizarea unui Festival de film de prestigiu, printr-un parteneriat public-privat. Astfel, avem şansa să valorificăm capitalul acumulat de regizorii români, laureați în cele mai importante festivaluri de gen. În prezent, doar Clujul are un astfel de festival, care se bucură de un succes considerabil și care reușește să aducă nume importante ale cinematografiei mondiale.

Vom susține realizarea unui Festival de teatru de presitiu, în cadrul unui parteneriat public-privat. Astfel, vom pune în evidență patrimonul celor mai importante trupe din București. San Sebastian, un oraș de dimensiuni mult mai mici decât Bucureștiul, susține anual 3 evenimente distincte, un festival de film, de jazz și de teatru, cu o reputație impresionantă pe scena culturală europeană.

Voi introduce un post de manager cultural în organigrama Primăriei Capitalei. Acesta va coordona dezvoltarea proiectelor importante pentru identitatea artistică a orașuluiși a industriilor creative.

Împreună cu dumneavostră, vom transforma Zilele Bucureștiului într-un eveniment de amploare,care să reunească atât artiști locali, cât și internaționali.

Vom finanța proiectele de artă urbană, inspirate din istoria orașului, care să conecteze trecutul și prezentul Capitalei noastre și care să revitalizeze anumite clădiri sau zone căzute în paragină.

Vom susține, în continuare, activitatea teatrelor aflate în subordinea Primăriei Generale.

Orașul are un potențial cultural, istoric și de divertisment, care, dezvoltat și bine pus în valoare, va atrage și mai mulți turiști. Bucureștiul poate deveni prima opțiune ca destinație turistică în regiunea de sud-est a Europei. Avem zone încărcate cu istorie, ne mândrim totodată cu instituții de cultură remarcabile, dar care sunt prea puțin promovate.

Festivalul George Enescu este un eveniment cultural care a adus faimă internațională Capitalei noastre, dar Bucureștiul are nevoie de cât mai multe povești de succes, care să-i crească prestigiul și să aducă mai mulți turiști și, implicit, mai multe resurse importante la buget.

Prioritățile mele:

• Promovarea Capitalei noastre în străinătate
• Punerea în valoare a Centrului Vechi
• Reabilitarea clădirilor istorice și sprijinirea turismului cultural
• Încurajarea demersurilor private și non-profit pentru dezvoltarea turismului de entertainment
• Organizarea de concerte, evenimente, târguri

Vom demara proiecte de promovare a imaginii Capitalei noastre în străinătate și vom face, printr-un birou dedicat ce va fi înființat la nivelul Primăriei Generale, demersurile necesare pentru a convinge agențiile de turism prestigioase și marile companii specializate în organizarea de evenimente, concerte, târguri și expoziții să aibă o prezență tot mai mare în orașul nostru.

Vom accelera demersurile de punere în valoare a Centrului Vechi. Întreaga zonă are nevoie de reabilitarea unor clădiri reprezentative (Pasajul Villacrosse, Hanul cu Tei, Pasajul Englez și foarte multe imobile extrem de valoroase din punct de vedere arhitectural au nevoie de consolidare și de renovare).

Vom încuraja demersurile private sau non-profit care au ca obiect vizitarea și descoperirea Bucureștiului. În ultimii doi ani, au apărut mai multe inițiative private care au inițiat trasee turistice culturale. Sprijinul oferit de Primăria Municipiului Bucureşti ar veni în întâmpinarea nevoii de promovare a turismului bucureștean.

Vom dezvolta o strategie integrată de dezvoltare a turismului (inclusiv a celui de entertainment) care să pună în valoare Capitala noastră prin realizarea unor bune conexiuni între transportul aerian și cel public/rutier care să scurteze timpul de deplasare al turiștilor între diferite puncte de atracție și/sau evenimente.

Transformarea spațiilor industriale abandonate în spații creative și culturale și transformarea canalului Dâmboviței în spațiu verde integrat de atracție și de recreere au fost abordate în capitolul “București – Capitala patrimoniului și a urbanismului”.

Capitala noastră este cel mai bogat oraș al țării, dar poate deveni un oraș cu adevărat atractiv financiar doar prin politici liberale solide. Primăria Generală trebuie să aibă o prezență discretă în viața investitorilor și a companiilor, prin reguli clare și simple, accesibile tuturor. În viziunea mea, municipalitatea va deveni partenerul tuturor proiectelor economice care creează locuri de muncă și dezvoltare durabilă.

Prioritățile mele:

• Reducerea birocrației
• Înființarea unui birou de sprijin pentru marile investiții și a unui consiliu consultativ al mediului de afaceri
• Atitudine proactivă în relația cu marile fonduri de investiții și companiile internaționale
• Parteneriate strategice cu alte capitale europene
• Înființarea unui birou de reprezentare și de atragere a fondurilor europene la Bruxelles

Bucureștiul trebuie să devină atractiv și să se deschidă mai mult către marii investitori și către instituțiile internaționale de renume care doresc să își deschidă reprezentanțe în orașul nostru.

Capitala noastră trebuie să fie un magnet pentru marile inițiative private și să devină reper pentru întreaga regiune.

Administrația Capitalei trebuie să identifice cele mai bune căi pentru poziționarea Bucureștiului pe harta intereselor de business ale marilor corporații.

În acest sens:

Împreună cu echipa de la Primăria Generală, vom simplifica reglementările și vom adopta măsurile necesare pentru scurtarea perioadei de eliberare a avizelor pentru companii și firme. Astfel, încurajăm inițiativa privată şi eliminăm birocrația care îngreunează activitățile economice.

Vom lua măsuri pentru reducerea birocrației în cadrul instituțiilor aflate în subordinea municipalității. Eficientizarea Centrului de Informare pentru Relații cu Cetățenii – Ghișeul Unic este o măsură importantă pentru a asigura o comunicare permanentă a cetățenilor cu administrația publică.

Personal, voi fi garantul organizării de licitații transparente la nivelul administrației Capitalei. Acestea vor avea criterii de admitere largi, astfel încât să dea posibilitatea unui număr cât mai mare de companii să își prezinte ofertele, iar Primăria Generală să le poată accesa pe cele mai bune. În acest fel, va crește gradul de încredere al mediului de afaceri în administrație, iar compețiția va fi mai mare cu consecințe benefice asupra dezvoltării orașului.

Vom constitui un Consiliu Consultativ al mediului de afaceri format din reprezentanți ai multinaționalelor, ai marilor investitori autohtoni, ai mediului de afaceri din zona întreprinderilor mici și mijlocii. Ne dorim crearea unui centru de excelență în afaceri la nivelul Primăriei Capitalei care să ofere expertiză în domeniul atragerii de investiții și dezvoltării inițiativei private.

Vom înființa în cadrul Primăriei Generale un birou de sprijin pentru marile investiții, pentru că deschiderea municipalității către mediul investițional este esențială pentru o dezvoltare economică durabilă. A ușura povara administrativă de pe umerii celor care crează locuri de muncă și alimentează, prin plata taxelor și impozitelor, bugetul Capitalei noastre este o dovadă de respect și de normalitate.

Vom propune parteneriate strategice cu alte capitale europene. Dialogul cu marile capitale ale Europei trebuie impulsionat în direcții strategice cum ar fi atragerea investițiilor, reducerea poluării, fluidizarea traficului sau transportul urban.

Vom avea ca obiectiv prioritar creșterea nivelului de accesare a fondurilor europene, o modalitate fundamentală de finanțare a dezvoltării orașului, alternativă mult mai ieftină la accesarea de credite și a emisiunilor de obligațiuni. În prezent, Bucureștiul este cel mai îndatorat oraș al României, iar în 2015 a trebuit să plătească refinanțarea unei emisiuni de obligațiuni în valoare de jumătate de miliard de euro.

Vom înființa un birou de reprezentare a Capitalei noastre la Bruxelles, în scopul creșterii gradului de accesare a fondurilor europene, inclusiv prin accesarea unor linii directe de finanțare de la Comisia Europeană.