Bugetul FNUASS pe 2015 arată că nu există o intenție serioasă a Guvernului României de a actualiza lista de medicamente compensate și gratuite. Atât capitolul “Medicamente cu și fără contribuție personală” – medicamentele din farmacii – cât și capitolul “Medicamente pentru boli cronice cu risc crescut, utilizate în programele naționale cu scop curativ” au rămas în mod real la același buget ca în 2014.
În condițiile în care actualizarea listei de medicamente nu se poate face doar prin creșterea taxei clawback – soluție care nu este oricum agreată de reprezentanții din industria națională și internațională de profil și nici de FMI, CE și BM – iar contractele cost – volum sunt încă neclare ca procedură și neînsușite de producători și importatori, care ar prefera un mecanism cost – volum pe rezultat, ca în majoritatea țărilor europene, așa cum arată bugetul trimis în Parlament spre aprobare, nu exista practic nicio soluție rezonabilă de a actualiza în mod consistent lista de medicamente compensate și gratuite, neactualizată din 2008.
Din această cauză, pacienții români care suferă de boli grave, precum cele cardiovasculare, cancerul sau hepatita C, nu vor avea nici în 2015 șansa să beneficieze de tratamente de ultimă generație, la fel ca bolnavii din celelalte state ale Uniunii Europene, care au acces la medicamente inovatoare de mulți ani.
Păstrarea într-o stare de subfinanțare, la același nivel ca și cel din 2014, a programelor de sănătate aflate în implementarea CNAS, va face, de asemenea, imposibilă îmbunătățirea stării de sănătate a pacienților cu hemofilie sau scleroză multiplă, două dintre programele despre a căror finanțare insuficientă au atras atenția în nenumărate rânduri atât medicii specialiști, cât și asociațiile de pacienți.
Soluțiile cele mai potrivite ar fi revizuirea listei actuale, o taxă clawback diferențiată între medicamentele generice și cele nongenerice (originale și biosimilare), actualizarea listei cu medicamentele inovatoare, care trec de evaluarea ANM.
Pentru a face posibil accesul rezonabil al pacienților la medicamentele inovatoare, costurile actualizării listei ar trebui sa fie susținute în cea mai mare măsură de industria de profil, prin mecanismul clawback și într-o mult mai mică măsură de statul român, prin modificarea BaT din formula clawback și creșterea bugetului la medicamente.
Lipsa acestor măsuri arată clar că Executivului nu-i pasă de soarta a zeci de mii de bolnavi, care se agață an de an de speranța că vor avea acces la medicamente noi, care să îi vindece sau care ar putea să le îmbunătățească starea de sănătate și să le prelungească viața.
Notă: Cristian Buşoi, prim-vicepreședinte PNL, este membru în Comisia pentru Mediu, Sănătate publică şi Siguranţă alimentară, în cadrul Parlamentului European.
Cristian Bușoi
Europarlamentar PNL