Interviu pentru Revista Politici de Sănătate

Care sunt prioritățile dumneavoastră  în calitate de președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European?

ITRE este cea mai importantă comisie din Parlamentul European, fiind responsabilă cu politica industrială, politica de cercetare și inovare a UE, politica spațială, politica energetică și de aplicare a noilor tehnologii. Luând în considerare toate acestea, putem constata cu ușurință că deciziile care se iau în comisia ITRE au un impact direct asupra vieții noastre, a tuturor.

Avem nevoie de o strategie de politică industrială autentică, mai ambițioasă și trebuie să asigurăm tranziția sistemelor noastre energetice pentru a atinge obiectivul strategic de decarbonare. Suntem deja conștienți că viitorul aparține inteligenței artificiale și trebuie să fim pregătiți pentru această schimbare, atât din punct de vedere etic, cât și legislativ.

În opinia mea, ITRE trebuie să fie motorul schimbării. Însă nu trebuie să pierdem din vedere anumite aspecte esențiale. Este important să inspirăm lumea, dar la fel de important este să ne asigurăm că menținem securitatea energetică a Uniunii Europene și să păstrăm locurile de muncă pentru cetățenii europeni. Schimbarea trebuie să se facă cu pragmatism, dar și cu echilibru.

Având în vedere bogata experiență pe care o aveți în domeniul politicilor de sănătate ale UE, aș vrea să ne spuneți care sunt, în opinia dumneavoastră, cele mai importante provocări pe care bolile cronice netransmisibile le au asupra sistemelor de sănătate, la nivel european și în România?

86% din decesele din Europa sunt cauzate de bolile cronice netransmisibile precum: cancerul, diabetul, alergiile, hipertensiunea arterială, afecțiuni respiratorii, cardiovasculare sau ale rinichilor. Se estimează că bolile cronice costă, anual, economia Uniunii Europene 700 de miliarde de euro. Cuvântul-cheie pentru a răsturna aceste statistici este: prevenția. Iar noi trebuie să profităm la maximum de statutul nostru de stat membru UE și să cerem sprijin financiar pentru prevenirea acestor boli.

Mă bucur că astăzi, guvernul liberal a înțeles că investiția în prevenție înseamnă șansă la viață și a reușit să accelereze absorbția a 100 de milioane de euro din fonduri europene, care vor fi folosiți pentru analize medicale și programe de screening cu rolul de a depista din timp cancerul de sân, cancerul de col uterin, cancerul colorectal și alte boli care, diagnosticate din vreme, se pot vindeca sau trata cu succes.

La nivel european există Grupul de coordonare pentru Promovarea Sănătății al Comisiei. De aici, România poate cere sprijin financiar inclusiv pentru campanii de informare pentru reducerea fumatului sau a consumului de alcool, vicii responsabile pentru o bună parte a diagnosticelor de boală cronică. Doar prin prevenție vom reduce suferința bolnavilor, dar și povara pe care aceste afecțiuni o pun pe economia țărilor noastre.

 Accesul la tratament cât mai rapid  al pacienților este foarte important. Care ar fi câteva măsuri ce ar  putea fi luate în sprijinul  accesului mai rapid? Cum poate fi îmbunătățit accesul pacienților la noile modele de terapii atât la nivel național, cât și european?

Modificarea protocoalelor de rambursare și de stabilire a prețului medicamentelor. Până acum s-a dovedit că prețul cel mai mic a făcut, din păcate, să dispară de pe piață mii de medicamente esențiale pentru boli cronice. Avem nevoie, de asemenea, de o altă abordare în ceea ce privește taxa clawback și am mai spus că sunt un susținător al clawback-ului diferențiat între inovative și generice. Desigur că pentru a pune în aplicare această măsură este nevoie de un consens al întregii industrii farmaceutice. O altă măsură care ar îmbunătăți accesul pacienților la tratament ar fi generalizarea contractelor cost-volum – rezultat pentru toate terapiile inovative, scumpe.

O problemă constantă cu care se confruntă sistemul public de sănătate o reprezintă situația registrelor de pacienți. Ce ar trebui făcut astfel încât aceste  registre să existe și să funcționeze?  Cui credeți că i-ar reveni responsabilitatea să colecteze datele, să completeze registrele cu aceste date? Cine poate avea acces la aceste registre?

Digitalizarea sistemelor de sănătate din țările UE și interconectarea la nivel european a dosarelor electronice ale pacienților sunt esențiale. Existența registrelor europene ale pacienților și posibilitatea de a schimba înregistrări medicale între țările UE vor permite cetățenilor, în special celor care suferă de cancer, hepatite sau boli rare, să primească îngrijiri medicale mai bune și mai sigure. Pentru construirea registrelor avem la îndemână fondurile europene. Cât despre colectarea datelor, această sarcină ar trebui să revină medicilor, în condiții bine definite. Iar accesul la registre ar trebui să îl aibă medicii, dar și autoritățile publice, pentru a putea dimensiona mai bine bugetele, în funcție de nevoile reale ale pacienților.

Care sunt liniile de finanțare europene disponibile pentru sectorul  sănătate?

Finanțările în sănătate la nivel european se împart în trei direcții: programele UE pentru sănătate, unde se alocă între 300 și 400 milioane de euro per exercițiu financiar pentru proiecte cu parteneri din mai multe țări, programele de cercetare, unde în perioada 2021-2027 va exista Horizon Europe, finanțat cu 9,2 miliarde de euro, iar prioritate la finanțare vor avea proiectele pentru descoperirea de terapii inovative împotriva cancerului, iar cea de-a treia direcție o reprezintă fondurile de coeziune, la pachet cu cele dedicate fiecărei țări, care trebuie să își stabilească prioritățile. Serviciile de sănătate reprezintă astăzi una dintre principalele preocupări la nivel european și național, iar bugetele alocate sunt pe măsură.

Ce calități ar trebui să aibă un ministru al sănătății?

Viziune, perseverență, curaj, asumare, capacitate de a obține susținere publică și politică pentru reformă.

de Bogdan Guță