Un studiu recent al GFK vizând percepţia românilor despre sistemul de sănătate scoate la iveală două lucruri importante pe care românii le au în minte atunci când sunt întrebaţi despre problemele Sănătăţii şi despre soluţiile pe care ei le văd.
Dincolo de scandalurile care ocupă dezbaterea publică, oamenii au de făcut o alegere între două forţe politice care se conturează deja şi care vin cu feluri de lideri şi două perspective diferite despre încotro va merge România.
O economie mai dinamică, mai competitivă și inovatoare nu se poate realiza fără investiții în viitorul tinerilor. Educația și asigurarea unui loc de muncă pentru tineri reprezintă priorități cheie pentru Grupul PPE, cele două fiind esențiale pentru a le oferi acestora perspective mai bune.
Grupul PPE se va implica decisiv pentru ca incertitudinea de la nivelul UE să dispară printr-o tranziție cât mai ușoară spre o comunitate din care Marea Britanie nu mai face parte. Votul britanicilor nu a lăsat loc de îndoieli, iar instituțiile europene trebuie să respecte dorința oamenilor și să nu încerce o tergiversare a procedurilor, care nu ar face decât să sporească neîncrederea și scepticismul.
Grupul PPE consideră solidaritatea ca fiind principalul principiu pe care trebuie să se bazeze orice acțiune privind migrația. Totodată, reprezentanții PPE susțin că integrarea migranților este un proces de acceptare și responsabilizare, deopotrivă. Persoanele care obțin protecție trebuie să se bucure de toate drepturile care li se cuvin, dar, în același timp să respecte și să adopte valorile pe care s-a întemeiat Uniunea Europeană.
Uniunea Europeană trebuie să gândească și să adopte cât mai rapid un plan de măsuri și politici prin care riscurile de marginalizare și excluziune socială să fie ameliorate cât mai rapid, în caz contrar fiind posibilă apariția unor riscuri sistemice la nivelul comunității europene, afirmă reprezentanții Grupului Partidului Popular European (PPE).
Buna funcționare a Uniunii Europene este cheia unui viitor promițător. Un mare pas spre acest viitor este stabilizarea economică a Europei, realizată și prin consolidarea unei piețe digitale puternice. Fiind cel mai mare grup politic din cadrul Parlamentului European, PPE constituie forță motrice pentru dezvoltarea economiei digitale și pentru satisfacerea așteptărilor cetățenilor și companiilor europene, creând o piață unică digitală competitivă, inovatoare și orientată către cetățeni la nivel global.
ETS este un instrument de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Fabricile și companiile aeriene pot cumpăra sau vinde permise pentru emisii, la un preț care ar trebuie să le încurajeze să economisească energia și să ia măsuri împotriva emisiilor. Fiecare permis conferă titularului său dreptul de a emite echivalentul unei tone de CO2.
Începând cu perioada revoluției industriale, societatea a produs și continuă să producă deșeuri în mod constant. Principala cauză care a determinat acest fenomen este modelul de creștere pe care s-au bazat economiile noastre: luăm din resurse, producem, consumăm și pe urmă eliminăm deșeul. Acest model pornește de la prezumția că resursele sunt ieftine și disponibile din plin.
Cei un milion de refugiaţi musulmani în UE, după unii analişti, prevestesc sfârşitul Uniunii Europene. Dincolo însă de derapajele mediatice, comentariile bazate pe emoţie şi discursurile sterile ale unor lideri europeni, Uniunea Europeană, aşa cum se prezintă astăzi, este victima propriilor alegeri.
Europarlamentarul PNL Cristian Buşoi trage un puternic semnal de alarmă al lui Buşoi: Imigranții musulmani pot fi o bombă și social, și civilizațional!
La început, nimeni nu a acordat prea mare atenţie virusului ZIKA, dar săptămâna aceasta deja Comisia Europeană a anunţat că va acorda un sprijin financiar de 10 milioane de euro pentru cercetarea de urgenţă a celei mai noi boli infecţioase, iar în Comisia de Sănătate din care fac parte există o reală preocupare pe acest subiect.
Putem încerca să ignorăm adevărul şi realitatea, dar mai devreme sau mai târziu marile probleme nu se rezolva ignorându-le. Iar de multe ori suntem nevoiţi să ne confruntăm cu ele fără posibilitatea de a ne mai ascunde sub artificii retorice sau discuţii despre detalii neinspirate. Realitatea sumbră din Bucureşti este că în cazul unui cutremur de proporţii, oraşul va suferi un dezastru umanitar şi material.
Ultimul lucru care i-a lipsit Capitalei în ultimii 25 de ani au fost ideile. Există zeci de asociaţii şi sute de oameni care au propus lucruri foarte bune pentru a schimba în bine oraşul. Vocea lor a fost uneori mai slabă, alteori mai puternică, dar s-a făcut mereu simţită pentru cine a vrut să o audă.
Bruxellesul arată de câteva zile ca un oraș fantomă. Pe străzi nu mai vezi aglomerația pestriță de oameni care dădea culoare metropolei. Metroul a fost închis, la fel ca și centrele comerciale sau clădirile publice. Primarul orașului le-a cerut proprietarilor de cafenele și restaurante să își oprească activitatea, astfel încât viața publică a fost de facto suspendată până miercuri. Școlile și universitățile și-au trimis elevii, studenții și profesorii acasă.
Pentru cine mai avea iluzii cu privire la ameninţarea terorismului islamic, atentatul de la Paris, de săptămâna trecută, le-a spulberat. La doar câteva luni după ce jurnaliştii de la Charlie Hebdo au fost executaţi cu sânge rece în capitala Franţei, un nou val de teroare a pus stăpânire pe inima Europei.
Printre sistemele imperfecte din România, atacate de contestatari în stradă şi formulate apoi în revendicările exprimate deschis de societatea civilă la consultări, se află şi sistemul de vot într-un singur tur. Presiunea pe care noua generaţie o pune asupra politicului este schimbarea lidership-ului în principalele instituţii democratice: legislativ şi executiv – inclusiv guvernarea locală, pentru o mai bună reprezentare.
Fiecare viață contează, dar viețile tinerilor și ale copiilor ne înduioșează mai mult. Și este firesc sa fie așa. De aceea, probabil că tragedia adolescenților aflați în clubul Colectiv vineri seara a avut o rezonanță atât de puternică și lasă răni adânci, de durată în societatea românească.
Îngrijorarea faţă de situaţia din Republica Moldova nu este doar aceea a unui parlamentar european, preocupat de problemele unei ţări din Parteneriatul Estic, confruntată cu perspectiva destabilizării. Este, în primul rând, o îngrijorare naturală a unui român pentru soarta fraţilor săi de peste Prut, care nu reuşesc, încă, să îşi găsească drumul şi liniştea mult aşteptată în marea familie europeană.
Nu mai este demult vreun secret că sistemul de sănătate nu o duce foarte bine. O știm cu toții, din experiențe personale sau din auzite. E drept că s-au făcut mici îmbunătățiri în spitale, există în continuare foarte mulți medici dedicați, asistente omenoase, oameni care sfințesc locul, dar, per total, lucrurile nu arată foarte încurajator.
E îmbucurător să vezi că bucureştenii sunt din ce în ce mai preocupaţi de un stil de viaţă sănătos. Caută lucruri cât mai naturale, urmăresc etichetele produselor alimentare, devin conştienţi de importanţa apei, fac sport, participă în număr impresionant la maratonul oraşului, au transformat mersul cu bicicleta într-o mişcare de masă.
Ca într-o piesă de teatru absurd, în lunile călduroase de vară bucureştenii sunt înştiinţaţi sec că vor rămâne fără apă caldă şi căldură la iarnă. An de an, acelaşi anunţ. De cele mai multe ori el este făcut chiar de municipalitate, ca şi când ea n-ar avea nicio răspundere în acest domeniu.
Un bucureştean pierde în trafic o zi de lucru de opt ore, în fiecare săptămână. Aceasta înseamnă scurtarea timpului petrecut alături de cei dragi, înseamnă un oraş poluat, degradare urbană, pierderi financiare, pe scurt, calitate scăzută a vieţii.
Perspectiva din care privesc scandalul Volkswagen este cea a prejudiciului adus sănătății și poluarea mediului în cele mai aglomerate zone locuite: capitalele Europei. Scandalul emisiilor de noxe este galopant întrucât, pe măsură ce vor fi publicate date oficiale, va fi mai ușor de calculat impactul pe care cantitatea mare de noxe emisă de mașinile diesel îl are asupra sănătății populației fiecărui stat în parte.
Criza refugiaţilor sirieni a început cu aproape patru ani în urmă, dar Europa a simţit efectele războiului civil abia anul acesta. Sute de mii de persoane îşi caută acum scăparea pe Bătrânul Continent, dar în acest moment nicio ţară nu pare capabilă să rezolve prea bine un fenomen scăpat de sub control.
Situaţia dramatică a sutelor de mii de imigranţi care fug din calea războiului, a crimelor, a violenţei, a distrugerii din Siria, Libia, Irak, Eritreea sau Afganistan a devenit cea mai mare încercare la care este supusă Uniunea Europeană, astăzi.
Arestarea lui Sorin Oprescu zdruncină din temelii un sistem nociv şi bine împământenit de raportare a primarilor la oamenii pe care sunt aleşi să îi reprezinte. Vremea “băieților de gașcă”, a demagogilor, a primarului care face agenda publică în funcție de comisioane și atenții, a apus definitiv, cu ajutorul intervențiilor salutare ale Justiției.
Prim-vicepreşedintele PNL Cristian Buşoi a declarat, vineri, că nu este de acord cu ideea ca PNL să spijine un candidat independent la Primăria Capitalei, arătând că opinia sa este împărtăşită de mulţi liberali şi după 15 octombrie se va face un sondaj hotărâtor pentru desemnarea candidatului.
Suntem în faţa unei curse a destinului pentru zecile de mii de refugiaţi. Imaginile cutremurătoare ale celor care fug de dramele cu care se confruntă în Siria, Libia sau Eritreea au creat o emoţie puternică. Dar şi perspectiva venirii a milioane de oameni creează teamă şi îngrijorare.
În categoria gafelor de final de mandat a Guvernului PSD se înscrie şi propunerea de a-i „ajuta” pe medici prin legalizarea baniilor oferţi în plic de către pacienţi. Tot în acest context, s-a revitalizat un proiect de lege mai vechi, care se afla acum la Camera Deputaţilor, pe care ministrul Sănătăţii l-a numit Legea Veniturilor.
O mobilizare de breaslă excepţională, adăugată unor nemulţumiri profunde, ce durează de ani de zile, a adus zilele acestea cadrele medicale aproape de o grevă generală. De această dată, sursa nemulţumirii a fost recenta decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit căreia orice plată suplimentară acordată medicilor de către pacienţiva intra în categoria şpăgii şi va fi pedepsită ca atare.
Recenta decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a interzice orice plată suplimentară acordată medicilor de către pacienţi, în semn de recunoştinţă, elimină o ambiguitate legislativă, dar nu rezolvă, din nefericire, problema de fond a sistemului medical din România.
Presiunea publică pe care bucureştenii au manifestat-o în ultimele săptămâni este generată de situaţia din Capitală privind timpul şi modul în care ne deplasăm în interiorul oraşului. Bucureştiul este un oraş cu infrastructură limitată, însă cu nimic mai prejos decât echivalentele sale europene Viena sau Budapesta, ai căror locuitori sunt tot în jur de 2 milioane, iar bulevardele au capacitate similară de a prelua fluxul de circulaţie.
În ultimii 26 de ani, sănătatea a avut cel mai mult de suferit din cauza subfinanţării. În teorie, sănătatea a fost domeniul de interes naţional pentru toate partidele care s-au succedat la guvernare. În practică, a trebuit să se descurce întotdeauna cu bani puţini.
Am susţinut întotdeauna că România trebuie să plătească pentru medicamente cel mai mic preţ din Uniunea Europeană, că românii au dreptul să cumpere cu cel mai mic preţ din Europa medicamente originale sau generice.
De regulă, să trăieşti într-un oraş de anvergura unei capitale este deja un compromis pe care îl faci cu sănătatea ta. Ştii că aerul pe care îl respiri, stresul unui mare oraş în contrast cu liniştea pe care ai avea-o trăind în provincie, dar şi calitatea mâncării, nu sunt ceea ce ţi-ai dori.
Grecii au decis, la urne, să spună un “Nu” hotărât programului de austeritate cerut de creditorii internaţionali. Este, la prima vedere, o victorie a democraţiei. Referendumul aruncă, însă, o umbră serioasă de îndoială şi asupra modelelor economice folosite în mod curent şi impune o reevaluare a politicilor economice vehiculate uzual.