Decizia de ai ține pe bolnavii de cancer, pe cât posibil, în afara spitalelor afectate de valul brusc de pacienți COVID – 19 a stârnit, pe bună dreptate, multe discuții, însă a avut un raționament medical impus de consecințele pe care un virus, atunci complet necunoscut, l-ar fi putut avea asupra pacienților oncologici, cu sistemele imunitare deja slăbite de boală.
Decizia de atunci – și am în vedere situație la nivelul tuturor statelor UE – poate să ducă însă pe termen scurt și mediu la o creștere a numărului de pacienți în stare gravă. Vorbim despre sute de mii de bolnavi de cancer, care au avut de suferit din cauza întreruperilor și blocajelor în buna desfășurare a tratamentului, în toate statele UE.
Reacția față de bolnavii de cancer a fost similară în toate statele europene, Marea Britanie a suspendat temporar chimioterapia, Olanda a redus numărul de ședințe de chimioterapie. Iar în primele luni ale pandemiei, în multe state, a fost diminuat numărul de operații. Așa s-a ajuns la acumularea unor probleme, a căror dimensiune se va vedea în următoarele 12-24 de luni.
Repet, pentru că trebuie înțeles, ne confruntăm cu o tragedie la nivel european și în state cu sisteme medicale mult mai bune decât în România. Din datele Organizației Europene a Bolnavilor de Cancer, efectele vor fi resimțite de toate statele, dar mai ales de țările cu rate mici de supraviețuire. Olanda, de exemplu, are o rată de supraviețuire la cancerul de colon în jur de 70%, în primii cinci ani, în timp ce România nu atinge 50%.
Avem nevoie urgentă de revizuirea Planului Național de Combatere a Cancerului și de actualizarea informațiilor, în lumina datelor acumulate în pandemie.
UE a alocat 4 miliarde de euro Planului de Combatere a Cancerului la nivel european. Sunt bani pentru atragerea cărora suntem în competiție și cu alte țări, însă pentru lupta noastră avem la dispoziție și alocări din PNRR, care să ne ajute la atingerea unui obiectiv concret: creșterea ratei de supraviețuire a bolnavilor de cancer în următorii 9 ani, de la 47% acum la 75%, în 2030.
Amintesc că 1,25 miliarde euro, din cele 4 miliarde alocate Planului European de Combatere a Cancerului vin din EU4Health, Programul de Sănătate al Uniunii Europene, pentru care am fost responsabil și care a fost aprobat cu o majoritate largă în Parlamentul European.
Și spun toate aceste lucruri ca publicul să cunoască faptul că, dincolo de activitatea birocratică din PE, există și beneficii concrete, clare pentru români, care să ajute la rezolvarea unor probleme grave, cum este situația pacienților cu cancer.
Cristian Bușoi,
Președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European / Raportor al Programului EU4Health