Prea mult din ce se discută la Ministerul Sănătății legat de combaterea infecțiilor intraspitalicești este gargară birocratică și wishfull thinking. Continuăm să avem o problemă reală în sistemul de Sănătate din cauza subraportării și lipsei controlului infecțiilor. Raportarea corectă este o luptă cu inerția și pentru schimbarea mentalității unui sistem în care schimbările se produc lent.
Regula trebuie să devină și pentru autorități și pentru public inversul gândirii de până acum. Un spital de încredere este un acela care raportează infecțiile nosocomiale. Mentalitatea de acum în sistem, chiar și după cazurile tragice raportate de presă și de experții străini este de subraportare a infecțiilor intraspitalicești. Acesta este și motivul ratelor de infecții mult sub media din UE, în spitale din România.
Este necesară schimbarea mentalității în sistemul medical, pornind de la manageri și cadrele medicale, până la pacienți și public. Trebuie trecut de la o cultură bazată pe sancțiune și subraportare, la o optică de încurajare a învățării pentru a îmbunătăți real lucrurile: raportarea mai multor infecții înseamnă conștientizare și efort de combatere.
Deși încă nu este tratată cu suficientă atenție, igiena mâinilor este primul și poate cel mai important pas în combaterea infecțiilor. Este nevoie de informarea și educarea personalului medical și a pacienților în acest sens, pe de o parte, iar pe de altă parte, în toate secțiile de spital trebuie să existe în permanență dezinfectanți pentru mâini, dar și biocide.
Din cauza vechimii spitalelor, activitatea de testare și control ajunge să consume resurse financiare majore ale spitalelor. Infrastructura spitalicească învechită este un factor de amplificare a infecțiilor. Dezinfecția, curățenia și izolarea pacienților sunt dificil de realizat în realitate, iar o atitudine proactivă a personalului medical ajută real în practică.
Este necesar un laborator național acreditat care să testeze eficiența dezinfectanților. Trebuie reglementată clar funcționarea unui laborator acreditat în sistemul public care să poată face propriile verificări ale substanțelor de dezinfecție și trebuie definită clar maniera în care are loc testarea biocidelor: diferențierea între testul de concentrație al substanței active și testul eficacității pe micro-organisme, pe același lot de produs. Este utilă o procedură de verificare periodică, după regulă statistică și un plan de eșantionare, astfel încât firmele să fie interesate să mențină calitatea superioară a produselor de dezinfecție.
Cristian Bușoi
Vicepreședinte PNL în domeniul Sănătății