La nivelul Guvernului a fost constituit un grup de lucru care să se ocupe de situația clădirilor încadrate în clasa I de risc seismic, a declarat joi Dragoș Pâslaru, consilier de stat în cadrul Cancelariei premierului, la dezbaterea "București – oraș cu risc seismic", organizată de Grupul pentru Dialog Social.
El a recunoscut că problema clădirilor cu risc seismic ridicat este una complexă, iar pentru găsirea unor soluții la nivel guvernamental ar trebui să existe în primul rând o listă clară cu situația acestor imobile la nivel național.
"Ce am făcut noi până acum — am încercat să constituim la nivelul Cabinetului pe probleme economice un grup ad-hoc de lucru legat de finanțarea acestei chestiuni, am avut întâlniri cu Banca Europeană pentru Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și aparent problema nu este neapărat de finanțare. Ne-am lovit de o chestiune care, veți spune, este foarte puerilă, noi încă nu avem o listă completă la nivel național a tuturor a clădirilor care sunt în această chestiune. (…) Ceea ce este foarte important atunci când discuți de o abordare la nivel guvernamental este segmentarea, și anume câte sunt în București, câte sunt în restul țării, despre ce discutăm: proprietate — câte sunt în proprietate publică, câte sunt în proprietate privată, cele în proprietate publică, dacă sunt în proprietatea statului sau public-privată, tipuri de soluții, tipuri de finanțări", a spus Dragoș Pâslaru.
Potrivit acestuia, grupul de lucru constituit la nivelul Guvernului și-a propus ca, în două luni, să schițeze un plan pentru găsirea de soluții în cazul acestei probleme care ''trenează de ani de zile''.
Pâslaru a precizat că o listă a imobilelor cu risc seismic ridicat a fost deja solicitată și se află la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, iar pentru găsirea unei soluții trebuie să existe o colaborare între MDRAP, Ministerul Fondurilor Europene, Cancelaria primului-ministru.
"Discutăm de un proces destul de complicat care nu e așa de ușor de rezolvat prin faptul că punem niște bani și rezolvăm lucrurile, prin urmare de unde am avut o chestiune clară de entuziasm și hotărâre s-a transformat într-o chestiune de a da un pas înapoi, de a vedea despre ce e vorba și de a avea modestia de a înțelege că acest lucru se face colaborativ, împreună cu comunitățile", a mai declarat Dragoș Pâslaru.
La rândul său, secretarul general adjunct al Ministerului Dezvoltării Regionale, Mihai Busuioc, a arătat că se impune o analiză legislativă.
"Cred că anumite lucruri pot fi rezolvate rapid, mai ales ce ține de proprietari, de cunoașterea lor. (…) De asemenea, cred că e timpul să decidem între binele majorității și binele individual, să stabilim clar ce alegem, cum facem, trebuie să încurajăm simțul civic și voluntar, să-i ajutăm pe cetățeni să conștientizeze pericolul și că trebuie să ia decizia eventual de a părăsi locuința care urmează a fi consolidată", a spus Mihai Busuioc.
El a propus ca o astfel de întâlnire să aibă loc și peste o săptămână la MDRAP, la invitația ministrului Vasile Dâncu, pentru a afla propunerile și soluțiile găsite în urma discuțiilor de joi.
Dezbaterea "București — oraș cu risc seismic: problemele, soluții, responsabilități pentru accelerarea reabilitării clădirilor cu risc seismic clasa 1" a fost moderată de președintele Grupului pentru Dialog Social, Radu Filipescu.
La discuții au participat, printre alții, fostul ministru al Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului Nicolae Noica, prorectorul Universității Tehnice de Construcții București, Radu Văcăreanu, șeful Serviciului Consolidări din cadrul Primăriei Municipiului București, Aurelia Radu, profesorul universitar la Facultatea de Arhitectură "Ion Mincu", Nicolae Lascu, și directorul Centrului Român de Politici Europene, Ciprian Ciucu.
Potrivit unui document al Asociației S.O.S. — Clădiri cu risc seismic, prezentat la dezbaterea GDS, Legea 282/2015 nu rezolvă problema consolidărilor, ci reprezintă un posibil "tun imobiliar".
"Legea 282/2015 modifică și completează fără norme metodologice de aplicare Legea 90/1994 care are norme metodologice de aplicare. Legea 282/2015 este discriminatorie: ea protejează doar pe clienții din spațiile comerciale, dar nu-i protejează pe locatari și nici pe cei care din neșansă ar fi în zona de prăbușire a imobilului. Legea 282/2015 nu a fost prezentată pentru dezbatere publică", se arată în documentul amintit.
Articol publicat pe agerpres.ro