De la înfiinţarea sa, în 1875, Partidul Naţional Liberal a creat lecţie după lecţie de istorie, pagini de afirmare naţională care sunt şi acum fundamentul existenţei noastre ca stat şi naţiune. Dar în egală măsură, PNL a avut propriile sale învăţăminte de tras, propriile sale frământări de-a lungul timpului.
În ultimii ani, PNL a traversat momente de criză profundă, am trecut prin tensiuni și neînțelegeri. Iar acum, când PNL va da după mult timp un nou preşedinte ales pentru toţi membrii săi, este momentul să ne amintim ce înseamnă să fii cu adevărat liberal.

Să fii liberal înseamnă să fii unit cu toţi cei care împărtăşesc crezul dreptăţii şi al valorilor profund democratice, cu cei pentru care PNL construieşte România dreaptă, echilibrată şi puternică. După un an de guvernare locală PSD şi mai bine de 6 luni în care social-democraţii au guvernarea, este momentul
să strângem rândurile. Chiar în aceste momente în care credem că vorbim doar între noi, există o aşteptare crescândă a cetăţenilor ca PNL să redevină ce a fost şi chiar mai mult decât atât. Liberalii sunt diferiţi, liberii nu gândesc în şabloane.

Congresul din 17 iunie este momentul unirii liberalilor, al integrării tuturor platformelor şi curentelor de gândire care acum frământă partidul. Dar este și o răscruce și un moment de alegere între două opțiuni: un drum bătătorit, care ne-a adus aici, unde suntem astăzi și un drum al reconstrucției la care toți liberalii să punem umărul. Avem nevoie de dezbatere și de diferențiere, dar după ce luăm o decizie, avem nevoie de unitate. Cine va dezbina, va incita la marginalizare şi izolare va face să pierdem cu toții.

Să fii liberal înseamnă să îţi aperi oamenii, să-ți aduni la un loc generaţii diferite şi să-ţi aduci înapoi „fiii rătăciţi”. PNL trebuie să iasă din tăcere şi să vorbească limpede şi răspicat pentru toţi membrii săi, pentru toţi cei care i-au stat alături în vremuri grele. Prea mult căutăm salvarea în exteriorul partidului, când cea mai importantă resursă este chiar aici, alături de noi. PNL nu este un partid-experiment.
Avem generaţii de liceeni, studenţi, tineri şi seniori care s-au călit de-a lungul timpului în lupta politică, pentru liberali şi adevăr, pentru România. Acum este momentul să arătăm că avem acelaşi respect pentru cei care mai sunt membri PNL încă de dinainte de 1945, pentru cei care au muncit în PNL după 1990, cât şi pentru cei care au ales liberalismul în ultimii ani.

Am 39 de ani şi sunt în PNL de 21 de ani. Sunt parte a unei noi generaţii de liberali, dar iubesc şi respect istoria PNL. Cunosc PNL cu toate momentele sale de suiş şi coborâş şi cu toţi oamenii săi. Pare că ne-am risipit liderii, că ne-am pierdut noi de noi înşine. Avem nevoie să ne adunăm toate forţele şi să ne strângem cu toţii pe unde suntem risipiţi. Un partid mare are liderii săi strânşi la masa deciziilor, ca sfătuitori activi: Crin Antonescu, Valeriu Stoica, Theodor Stolojan; avem nevoie de ei cu sfatul şi experienţa lor.

Să fii liberal înseamnă să fii corect, chiar şi atunci când îţi este mult mai simplu să alegi calea scurtă, dar apăsătoare a neadevărului. Să judeci cu egală măsură istoria, faptele şi fidelităţile celor care ti-au fost alături de-a lungul timpului. Prezumţia de nevinovăţie, buna-credinţă şi intenţia de bine a celor care stau în tranşeele politicii trebuie să preveleze întotdeauna asupra valului de moment. PNL are primari, aleşi locali, parlamentari – oameni care au ajuns pe listele partidului datorită faptului că noi şi mulţi cetăţeni ai acestei ţări avem încredere în ei. Este momentul să le spunem că stăm umăr la umăr, că nicând nu vor fi singuri în bătălia lor pentru România.

 

Liberalii produc prosperitate. Este un dat, o misiune istorică, o credinţă care ne călăuzeşte în acţiunea politică. Este de datoria noastră ca în fiecare zi să încercăm să mişcăm lucrurile în România, să limităm acţiunea de agresare a economiei româneşti de către cei care guvernează acum. Să nu uităm că libertatea fiecăruia dintre noi poate fi afectată de ineficienţa economică. Să nu uităm că ne putem pierde libertatea din cauza populismelor. PNL trebuie să ofere două garanţii: că societatea românească poate deveni una europeană şi că România poate fi o ţară prosperă. PNL trebuie să-şi confirme statura şi pentru asta este dator să dea românilor un nou proiect de ţară, proiect care înseamnă că România trebuie să fie cel mai pro-european stat la graniţa răsăriteană a UE, că statul trebuie retras din economie şi trebuie susţinute capitalul românesc şi energia antreprenorială.

A fi liberal înseamnă să ai respect faţă de o echipă, faţă de un simbol, faţă de o doctrină. Interesul unui liberal nu poate fi definit în termeni de loialitate faţă de o persoană. Respectul faţă de interesul partidului, faţă de obiectivele majore de politică naţională şi internaţională sunt cele care trebuie să guverneze fidelitatea fiecăruia dintre noi, în acord cu propria noastră conştiinţă şi verticalitate morală.
În astfel de momente, în care vâltoarea alegerilor interne poate să umbrească uneori realitatea dată de faptul că toţi cei de aici suntem şi rămânem liberali, trebuie să ne amintim că este mult mai uşor să distrugi decât să construieşti. Este mult mai facil să creezi un partid nedemocratic şi mult mai greu să gestionezi un partid viu, profund democratic, cu dreaptă statură a ideilor sale.

Acum, la ceas aniversar al PNL e timpul să ne amintim frumuseţea sentimentului de a fi liberal, puterea dată de credinţa în propriile noastre forţe şi, mai ales, convingerea că, din 17 iunie, PNL va recâştiga vigoarea politică şi forţa de a conduce din nou România. Avem nevoie să reconstruim PNL. Iar pentru asta trebuie să înţelegem bine lecţiile trecutului, ca să nu-i repetăm greşelile, şi să privim spre viitor, ca să putem merge înainte. Avem nevoie, pentru noi, liberalii, şi pentru România, deopotrivă, să facem PNL un partid al viitorului.

Cristian Bușoi