Arestarea lui Sorin Oprescu zdruncină din temelii un sistem nociv şi bine împământenit de raportare a primarilor la oamenii pe care sunt aleşi să îi reprezinte. Vremea “băieților de gașcă”, a demagogilor, a primarului care face agenda publică în funcție de comisioane și atenții, a apus definitiv, cu ajutorul intervențiilor salutare ale Justiției.

 

Un lucru e cert! Nu se mai putea continua în felul acesta! Investițiile erau blocate sau aprobate în funcție de mercurialul șpăgii, orașul se degrada pe zi ce trece, iar speranţa bucureştenilor într-o schimbare la faţă a oraşului lor tindea şi tinde, încă, spre zero.

 

Ineficiența și dezastrul produse de o administrație publică obtuză se văd acum la tot pasul în Capitală, de la construcțiile monstruoase, care desfigurează orașul, până la traficul infernal, care paralizează circulația. Deși dispune de un buget anual consistent, Bucureștiul a făcut, în mod constant, paşi înapoi.

 

Vinovăția și responsabilitea pentru această stare de fapt nu trebuie, însă, plasate exclusiv în curtea unui singur om, deși în Sorin Oprescu s-au concentrat, parcă, cele mai nocive trăsături ale sistemului: clientelar, superficial, demagog, concentrat exclusiv pe imagine si propaganda.

 

Responsabilitatea profundă pică, totuși, pe umerii unei clase politice care trebuie să înveţe să se reformeze din interior și să fie atentă la vocea străzii. În locul unor proiecte serioase, mulţi dintre vătafii orașelor au preferat să livreze comunităţii circ, spectacole ieftine, corupție și multă, foarte multă risipă a banului public. 

 

Din aceste motive, este nevoie să schimbăm fundamental modul în care se face politică și administrație publică. 

 

Primăria Generală trebuie să devină o instituţie de management eficient, în care se creează un echilibru între cât cheltuieşti şi cât produci, iar primarul general trebuie să fie un coordonator al echipei manageriale: viziunea sa şi a primarilor de sector nu mai poate fi altfel decât coerentă şi unitară. Capitala lucrului făcut de mântuială trebuie să devină capitala în care se iau deciziile bune, iar rezultatul lor se vede în nivelul de trai al bucureştenilor.

 

Bucureștenii vor să vadă verticalitate, onestitate și pricepere în conducerea oraşului. Bucureștenii vor o administrație transparentă, suplă și eficientă, care să rezolve problemele orașului. Şi mai vor ca dorințele lor să fie luate în calcul, iar viziunea lor să fie împărtășită. Pentru că ei plătesc taxe şi impozite şi trebuie să ştie ce se întâmplă cu banii lor. Pentru că ei ştiu că o administraţie centralizată, închisă, obtuză nu poare răspunde nevoilor individuale a peste 2.000.000 de oameni. Fără reprezentarea lor în treburile orașului este imposibil de realizat o bunăstare a Capitalei. 

 

De altfel, semnalul dat anul trecut prin alegerea lui Klaus Iohannis în funcția de președinte al țării, după mai multe mandate ca primar al Sibiului, a fost mai mult decât elcovent. Românii vor la conducere oameni gospodari, pricepuți și, nu în ultimul rând, cu bun simț. 

 

În fond, primăriile există pentru oameni şi în folosul lor, și nu pentru găștile clientare care au parazitat de ani buni administrația publică.