În calitate de Președinte al Comisiei pentru Industrie și Cercetare din Parlamentul European și raportor al Parlamentului pentru Programul de Sănătate al Uniunii Europene, EU4Health am organizat, via ZOOM, consultarea “Zoom pe Sănătate. Oportunități de finanțare din fonduri europene pentru România 2021 – 2027”, cu participarea Administrației Prezidențiale, a Ministerului Sănătății, Ministerului Fondurilor Europene și CNAS. La discuții s-au alăturat și principalii reprezentați ai industriei farmaceutice din România, directori ai unor importante spitale din țară, precum și reprezentanți ai celor mai active asociații de pacienți.
“Următorii șapte ani reprezintă o oportunitate financiară fără precedent pentru țara noastră, în domeniul Sănătății. Programul de Sănătate al UE, EU4Health, va avea un buget de cel puțin patru ori mai mare (cel puțin 1,7 miliarde de euro) decât actualul Program de Sănătate al UE și ne pune la dispoziție atât fondurile, cât și instrumentele necesare pentru dotarea spitalelor, derularea programelor de prevenție și screening, pentru investiții în cercetare, inovare și digitalizare”, a fost mesajul pe care l-am transmis în timpul dezbaterilor.
Consilierul Prezidențial, dr. Diana Loreta Păun, a apreciat că: “Noi orizonturi pentru digitalizare, pentru cercetare, pentru inovație și pentru medicină personalizată vor fi critice în următoarea perioadă, pentru a asigura reziliența sistemului. Creșterea alocărilor de la bugetul de stat trebuie să fie o prioritate, dar este evident că doar bugetul de stat nu va putea susține aceste investiții. (…) Fondurile europene reprezintă o oportunitate extraordinară pentru finanțarea ariilor prioritare”.
Secretarul de stat în Ministerul Sănătății, dr. Andrei Baciu, a subliniat că este nevoie de un plan mai bun pentru transpunerea în practică a strategiilor pe care le avem: “Mesajul Ministrului Sănătății, Nelu Tătaru, este de sprijin total pentru accesarea fondurilor europene. Au existat deja discuții pe diverse paliere între Ministerul Sănătății și Ministerul Fondurilor Europene pentru a dezvolta Sistemul de Sănătate, a îmbunății accesul la investigații și tratament, a moderniza infrastructura sanitară, în beneficiul real al pacienților”.
Tot cu ajutorul fondurilor europene vor fi implementate și trei proiecte cu impact major pentru sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Președintele CNAS, dr. Adela Cojan, a declarat că acestea vor contribui la o mai bună înțelegere a nevoilor asiguraților și instituțiilor sanitare, vor permite pacienților să aibă acces mai bun și mai rapid la tratament și vor crește eficiența cheltuielilor în sistemul sanitar. “Intenționăm ca în exercițiul 2021 – 2027 să accesăm fonduri pentru redimensionarea și standardizarea sistemului informatic al CNAS. Avem un sistem sistem unic intergrat destul de învechit. Când am preluat această funcție, capacitatea de stocare era aproape de maximum. Am reușit să rezolvăm problema, dar scopul nostru este să avem un sistem cu adevărat performat, care să funcționeze în beneficiul pacienților, să ușureze munca medicilor și a angajaților de la Casele Județene de Asigurări de Sănătate”, a declarat președintele CNAS.
În premieră, România va avea în perioada 2021 – 2027 și un Program operațional multifond dedicat Sănătății, cu un buget de 4,07 miliarde de euro. “Plecând de la faptul că infrastructura de sănătate a României și cadrul de furnizare a serviciilor fie nu au fost adaptate la tehnologiile moderne, fie, în unele zone, sunt precare, în cadrul POS se regăsesc atât investiții în infrastructură și dotare cu echipamente, precum și investiții la nivel de servicii și resursă umană. Programul este structurat pe 7 priorități, plecând de la finanțarea construirii celor 3 spitale regionale și a altor infrastructuri spitalicești noi, până la infrastructura medicală specifică, programe de prevenție, programe de screening, cercetare în domeniul Sănătății, digitalizare, E-Sănătate și telemedicină”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Fondurilor Europene, Adrian Mariciuc.
În cadrul aceleiași dezbateri, conf. dr. Cora Pop, a făcut apel la armonizarea legislației în privința viitoatelor proiecte de screening. “Începând din 2017 au intrat în implementare proiectele de screening pentru cancerul de col, cancerul de sân și cancerul colo-rectal, pentru hepatitele cronice virale și pentru tuberculoză. În următoarea perioadă, pe lângă continuarea acestor proiecte de screening ar trebui să armonizăm legislația. Avem nevoie de organizare instituțională, care să permită derularea firească a acestor programe, pe tot teritoriul țării, în toate cătunele și orașele. Fără o legătură instituțională cu CNAS pentru pacienții asigurați și cu MS pentru grupurile vulnerabile, nimic nu se va putea derula firesc și natural din fonduri europene sau din fonduri naționale în privința screening-ului”, a subliniat dr. Pop.
Cristian Bușoi,
Președintele Comisiei pentru Industrie și Cercetare din Parlamentul European
Raportorul Parlamentului European pentru Programul de Sănătate EU4Health